Un medicament obișnuit pentru chimioterapie ar putea fi o moștenire toxică pentru copiii și nepoții adolescenților supraviețuitori ai cancerului, indică cercetările conduse de Universitatea de Stat din Washington.
Un medicament de chimioterapie comun ar putea crește susceptibilitatea bolii la copiii supraviețuitorilor de cancer.
Un nou studiu condus de cercetătorii de la Universitatea de Stat din Washington demonstrează că ifosfamida, un medicament pentru chimioterapie utilizat în mod obișnuit, ar putea avea efecte negative chiar și asupra copiilor și nepoților supraviețuitorilor de cancer care au primit chimioterapie în timpul adolescenței.
Analiza efectelor chimioterapiei asupra generațiilor viitoare
Conform rezultatelor unui studiu clinic, descendenții și urmașii de șobolani masculi care au primit ifosfamidă în timpul adolescenței au avut o susceptibilitate mai mare la boală.
Cercetările anterioare au arătat deja că tratamentele pentru cancer ar putea crește posibilitatea pacienților de a dezvolta boala mai târziu în viață, dar acest studiu este semnificativ pentru că este una dintre primele cercetări recunoscute care demonstrează că susceptibilitatea poate fi transmisă la a treia generație de descendenți neexpuși.
„Descoperirile sugerează că, dacă un pacient primește chimioterapie și apoi are copii, nepoții lor și chiar strănepoții, pot avea o susceptibilitate crescută la boli din cauza expunerii strămoșilor la chimioterapie”, a spus Michael Skinner, biolog la Universitatea de Stat Washington și autorul studiului.
Cu toate acestea, Skinner a subliniat, de asemenea, că în multe cazuri chimioterapia poate fi un tratament extrem de eficient, astfel încât aceste constatări nu ar trebui să descurajeze pacienții cu cancer să o primească. Ca măsură de precauție pentru pacienții cu cancer care intenționează să aibă copii mai târziu, cercetătorii recomandă să se ia în considerare crioconservarea pentru a îngheța celulele germinale înainte de a primi chimioterapie.
Imitarea cursul tratamentului cu chimioterapie pentru un pacient uman
Chimioterapia este un tratament pentru cancer care implică utilizarea de medicamente pentru eradicarea celulelor canceroase. Se prezintă într-o mare varietate de forme, dar toate sunt concepute pentru a bloca înmulțirea celulelor canceroase, ceea ce le împiedică să se dezvolte și să se răspândească în organism.
Ifosfamida, pe de altă parte, este un medicament de chimioterapie utilizat pentru a trata multe tipuri de cancer, cum ar fi cancerul testicular, sarcomul țesuturilor moi, osteosarcomul, cancerul vezicii urinare, cancerul pulmonar cu celule mici, cancerul de col uterin și cancerul ovarian.
Pentru a imita cursul tratamentului pe care îl va primi un pacient adolescent cu cancer uman, cercetătorii au expus tineri șobolani masculi la ifosfamidă timp de trei zile și apoi i-au crescut cu femele șobolani care nu au fost niciodată expuse la medicament. Puii au fost crescuți cu alți șobolani neexpuși.
Rezultatele i-au surprins pe cercetători deoarece nu numai prima generație, ci și generația a doua a avut o incidență mare a bolilor. Deși au existat unele variații generaționale și bazate pe sex, șobolanii au avut probleme precum o incidență mai mare a bolilor de rinichi și testicul, precum și debutul întârziat a pubertății și anxietate anormal de scăzută, indicând o capacitate scăzută de a evalua riscul.
O înțelegere mai profundă a schimbărilor epigenetice provocate de chimioterapie poate ajuta, de asemenea, pacienții să-și înțeleagă riscul de a dezvolta boli specifice, deschizând ușa către metodele anterioare de prevenire și tratament.
Skinner și colegii de la Institutul de Cercetare pentru Copii din Seattle lucrează în prezent la un studiu uman cu foști pacienți adolescenți cu cancer pentru a afla mai multe despre efectele pe care le are expunerea la chimioterapie asupra fertilității și susceptibilității bolilor, mai târziu în viață.
„Am putea determina dacă expunerea unei persoane a avut aceste schimbări epigenetice care ar putea direcționa ce boli vor dezvolta și ce vor putea transmite nepoților lor. Am putea folosi epigenetica pentru a ajuta la diagnosticarea dacă vor avea o susceptibilitate la boli.”, a adăugat Skinner.
Rezultatele studiului au fost publicate în jurnalul iScience.
Articol de Cristina Zarioiu
