Potrivit unui nou studiu al Institutului Național de Sănătate (NIH), „colesterolul bun” poate să nu fie la fel de eficient în prezicerea uniformă a riscului de boli cardiovasculare în rândul adulților de diferite medii rasiale și etnice precum credeau oamenii de știință anterior.
Studiul contestă rolul colesterolului „bun” în prezicerea universală a riscului de boli de inimă.
Nivelurile mai scăzute de colesterol HDL au fost asociate cu riscuri crescute de infarct miocardic la adulții albi, dar nu şi la adulții afro-americani, iar nivelurile mai mari nu au fost protectoare pentru niciunul dintre grupuri.
Studiul a fost publicat pe 21 noiembrie în Journal of the American College of Cardiology.
Colesterolul LDL (lipoproteine cu densitate joasă), uneori numit colesterol „rău”, reprezintă cea mai mare parte a colesterolului din organism. Nivelurile ridicate de colesterol LDL cresc riscul de boli de inimă și accident vascular cerebral. Colesterolul HDL (lipoproteine de înaltă densitate), numit uneori colesterol „bun”, absoarbe colesterolul din sânge și îl transportă înapoi în ficat.
„Scopul a fost să înțelegem această legătură de lungă durată care etichetează HDL drept colesterol benefic și dacă acest lucru este valabil pentru toate etniile”, a spus Nathalie Pamir, Ph.D., autor principal al studiului și Profesor asociat de medicină în cadrul Institutul Cardiovascular Knight de la Universitatea de Sănătate și Știință din Oregon, Portland.
„Este acceptat faptul că nivelurile scăzute de colesterol HDL sunt dăunătoare, indiferent de rasă. Cercetarea noastră a testat aceste ipoteze.” a adăugat ea.
Pentru a face acest lucru, Pamir și colegii ei au analizat datele de la 23.901 de adulți din Statele Unite care au participat la Studiul Reasons for Geographic and Racial Differences in Stroke (REGARDS).
Studiile anterioare care au modelat percepțiile despre nivelul „bun” de colesterol și sănătatea inimii au fost efectuate în anii 1970 prin cercetări ȋn care majoritatea participanților la studiu au fost adulți albi. Pentru studiul actual, cercetătorii au reușit să analizeze modul în care nivelurile de colesterol de la adulții de vârstă mijlocie albi şi afro-americani de pe tot teritoriul SUA s-au suprapus cu viitoarele evenimente cardiovasculare.
Participanții la studiu s-au înscris la REGARDS în perioada 2003-2007, iar cercetătorii au analizat informațiile colectate pe o perioadă de 10 până la 11 ani. Participanții la studiu au împărtășit caracteristici similare, cum ar fi vârsta, nivelurile de colesterol și factorii de risc de bază pentru boli de inimă, inclusiv diabet, hipertensiune arterială sau fumat. În acest timp, 664 de adulți afro-americani și 951 de adulți albi au suferit un atac de cord sau un deces legat de atacul de cord. Adulții cu niveluri crescute de colesterol cu lipoproteine cu densitate joasă (LDL) și trigliceride au avut un risc modest de apariție a bolilor cardiovasculare, ceea ce s-a aliniat cu constatările cercetărilor anterioare.
Cu toate acestea, studiul a fost primul care a descoperit că nivelurile scăzute de colesterol HDL au prezis doar un risc crescut de boli cardiovasculare pentru adulții albi. De asemenea, se extinde asupra constatărilor din alte studii care arată că nivelurile ridicate de colesterol HDL nu sunt întotdeauna asociate cu evenimente cardiovasculare reduse.
Analiza REGARDS a fost cel mai mare studiu din SUA care a arătat că acest lucru a fost valabil atât pentru adulții afro-americani, cât și pentru cei albi, sugerând că cantități mai mari decât cele optime de colesterol „bun” ar putea să nu ofere beneficii cardiovasculare pentru niciunul dintre grupuri.
„Ceea ce sper este că acest tip de cercetare stabilește necesitatea de a revizui algoritmul de predicție a riscurilor pentru bolile cardiovasculare”, a spus Pamir.
„Ar putea însemna că în viitor nu vom primi o palmă pe spate de la medicii noștri pentru că avem niveluri mai mari de colesterol HDL.” a precizat ea.
Pamir a explicat că, în timp ce cercetătorii studiază rolul colesterolului HDL în susținerea sănătății inimii, ei explorează diferite teorii. Una este calitatea versus cantitate, adică în loc să aibă mai mult HDL, calitatea funcției HDL – în preluarea și transportul excesului de colesterol din organism – poate fi mai importantă pentru susținerea sănătății cardiovasculare.
De asemenea, ei aruncă o privire microscopică asupra proprietăților colesterolului HDL, inclusiv analizând sute de proteine asociate cu transportul colesterolului și modul în care asocierile variate, bazate pe o proteină sau pe grupuri de proteine, pot îmbunătăți predicțiile privind sănătatea cardiovasculară.
„Colesterolul HDL a fost multă vreme un factor de risc enigmatic pentru bolile cardiovasculare”, a explicat Sean Coady, șef adjunct al epidemiologiei din cadrul Diviziei de Științe Cardiovasculare a Institutului Național de Inimă, Plămân și Sânge (NHLBI).
„Descoperirile sugerează că o aprofundare în epidemiologia metabolismului lipidelor este justificată, în special în ceea ce privește modul în care rasa poate modifica media acestor relații.” a adăugat el.
Autorii concluzionează că, pe lângă sprijinirea cercetărilor în curs și viitoare cu diverse populații pentru a explora aceste conexiuni, descoperirile sugerează că calculatoarele de risc de boli cardiovasculare care utilizează colesterolul HDL ar putea duce la predicții inexacte pentru adulții afro-americani.
„Când vine vorba de factori de risc pentru boli de inimă, aceștia nu pot fi limitaţi la o singură rasă sau etnie”, a spus Pamir. „Trebuie să se aplice tuturor.”
Articol de Răzvan Lupu
