La fel ca majoritatea părților corpului uman, ochii noștri se deteriorează și ei treptat. Un nou studiu arată modul în care stresul poate accelera acest proces de îmbătrânire, o descoperire care ne-ar putea ajuta să tratăm problemele oculare care se dezvoltă pe măsură ce îmbătrânim, inclusiv grupul de boli responsabile de pierderea vederii, cunoscut sub numele de glaucom.
Cercetarea se bazează pe teste efectuate pe șoareci, însă echipa crede că aceleași principii se pot aplica și în cazul ochilor umani.
O consecință comună a stresului psihologic, chiar și la cei mai sănătoși dintre oameni este o creștere a presiunii intraoculare (PIO, denumită și hipertensiune oculară) sau a presiunii lichidului din ochi, care conduce la dezvoltarea glaucomului.
“Modificările epigenetice pe care le-am observat sugerează că modificările la nivelul cromatinei sunt dobândite într-un mod cumulativ, în urma mai multor cazuri de stres. Acest lucru ne oferă o fereastră de oportunitate pentru prevenirea pierderii vederii, atunci când boala este recunoscută la timp”, a spus medicul oftalmolog Dorota Skowronska-Krawczyk, de la Universitatea din California, Irvine (UCI) School of Medicine.
Echipa a studiat capul nervului optic al ochilor de șoarece – locul în care celulele retinei din spatele ochiului converg pentru a forma nervul care merge la creier – în care PIO fusese crescută artificial. La șoarecii mai tineri a existat o mică diferență în comparație cu animalele de control (în care PIO nu a fost crescută artificial), dar la șoarecii mai în vârstă, cei cu presiune oculară ușor crescută au prezentat o pierdere a axonilor sau a fibrelor nervoase, ceea ce se întâmplă și în cazurile de glaucom.
Astfel, rezultatele au arătat că șoarecii mai în vârstă sunt mai susceptibili la modificările de presiune asupra ochilor, ceea ce a condus la leziuni cauzate de inflamație și la o pierdere treptată a funcției celulare, care în mod normal ar dura ani pentru a se dezvolta în mod natural.
La om, PIO nu este fixă, ci oscilează pe parcursul zilei. Mai multe fluctuații extreme și prelungite au fost asociate anterior cu progresia glaucomului, iar cercetătorii din spatele noului studiu sunt de părere că efectul cumulat al acestor fluctuații și presiunea pe care o exercită asupra ochiului este responsabil pentru îmbătrânirea țesutului.
“Cercetarea noastră arată că până și o creștere moderată a presiunii intraoculare are ca rezultat pierderea celulelor ganglionare retiniene și prin urmare, defecte vizuale corespunzătoare atunci când este efectuată pe animale în vârstă. Continuăm să lucrăm pentru a înțelege mecanismul schimbărilor acumulate în procesul de îmbătrânire, pentru a găsi potențiale ținte terapeutice. De asemenea, testăm diferite abordări pentru a preveni procesul de îmbătrânire accelerată care rezultă din stres”, a spus Skowronska-Krawczyk.
Fiind detectate aceste modificări induse de presiune, cercetătorii cred că le pot folosi ca pe o modalitate de a evalua vârsta epigenetică a țesutului din ochi (în esență, gradul de uzură) și prin aceasta să creeze tratamente mai bine direcționate și personalizate pentru fiecare pacient în parte.
În afară de stresul psihologic, există o serie de alți factori care pot determina creșterea presiunii din interiorul ochiului, de la genetică la traume oculare și până la medicamente. Indiferent de modul în care crește PIO, existența unui mijloc de a studia impactul acesteia ar putea salva vederea a milioane de oameni.
Conform ultimelor estimări, pe măsură ce populația mondială îmbătrânește, se așteaptă o creștere a cazurilor de glaucom (ar putea să ajungă până la 110 milioane în 2040). Dacă nu sunt tratate, aceste afecțiuni pot duce în cele din urmă la orbire.
Deși la ora actuală nu există nicio modalitate de a inversa complet leziunile cauzate de glaucom, acestea pot fi gestionate, iar posibilitatea de a le detecta ar face o diferență semnificativă în ceea ce privește pierderea vederii.
„Cercetarea noastră subliniază importanța diagnosticării și a prevenirii timpurii, precum și a gestionării specifice a bolilor legate de vârstă, inclusiv glaucomul”, a concluzionat Skowronska-Krawczyk.
Cercetarea a fost publicată în Aging Cell.
