Oricine a suferit în urma unei diferențe de fus orar sau chiar după banala modificare a orei de vară (respectiv cea de iarnă), știe despre fenomenul pe care cercetătorii îl denumesc „ceasul biologic” sau „ritmul circadian”.
Acest „ceas” este alcătuit din aproximativ 20.000 de neuroni din hipotalamus, zona din apropierea centrului creierului care coordonează funcțiile inconștiente ale corpului tău, cum ar fi respirația și tensiunea arterială. Oamenii nu sunt singurele ființe care au un sistem de ceas intern. Toate vertebratele (mamiferele, păsările, reptilele, amfibienii și peștii) au ceasuri biologice, la fel cum au și plantele, ciupercile și bacteriile. Ceasul biologic este motivul pentru care pisicile, de exemplu, sunt cele mai active în zori și în amurg, iar florile înfloresc în anumite momente ale zilei.
Ceasul tău biologic este esențial pentru sănătate.
Ritmurile circadiene sunt extrem de importante pentru sănătatea și starea ta de bine. Ele guvernează schimbările fizice, mentale și comportamentale ale corpului nostru pe parcursul fiecărui ciclu de 24 de ore, ca răspuns la stimulii de mediu precum lumina și alimentele. Acesta este motivul pentru care cele mai multe atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale au loc dimineața, devreme. Șoarecii, cărora le lipsesc ceasurile biologice, îmbătrânesc mai repede și au o durată de viață mai scurtă, iar oamenii cu o mutație în genele ceasului circadian au modele de somn anormale. Nealinierea la ritmului circadian, așa cum se observă la cei care lucrează în turele de noapte, poate duce la o gamă largă de tulburări fizice și mentale, inclusiv obezitate, diabet de tip 2, cancer și boli cardiovasculare.
Cum îți afectează ritmul circadian sănătatea?
Ceasul tău biologic îți afectează sănătatea reglându-ți ciclurile somn-veghe, dar și fluctuațiile tensiunii arteriale și ale temperaturii corpului. Acest lucru se întâmplă prin sincronizarea sistemului endocrin cu ciclurile de lumină-întuneric din mediu, astfel încât anumiți hormoni să fie eliberați în anumite cantități, în anumite momente ale zilei.
Glanda pineală din creier, de exemplu, produce melatonină, un hormon care ajută la reglarea somnului, ca răspuns la întuneric. Medicii recomandă reducerea expunerii la lumina albastră artificială de la dispozitivele electronice înainte de culcare, deoarece poate perturba secreția de melatonină și calitatea somnului.
Ritmul circadian afectează și metabolismul. Leptina, un hormon care controlează apetitul, fluctuează pe parcursul zilei în funcție de un ritm stabilit de ceasul circadian. Somnul insuficient sau neregulat poate perturba producția de leptină, ceea ce ne poate produce mai multă foame și, respectiv, poate duce la creșterea în greutate.
În ultimii ani, cercetătorii au descoperit și mai multe moduri în care ceasul circadian ne poate afecta sănătatea. De exemplu, există acum cercetări care sugerează că mâncatul la ore fixe stabilite ale zilei sau postul intermitent poate preveni obezitatea și bolile metabolice. Depresia și alte tulburări de dispoziție pot fi, de asemenea, legate de ritmul circadian disfuncțional, care duce la modificări în modul în care genele sunt exprimate.
Momentul zilei în care iei un medicament poate afecta, de asemenea, cât de bine funcționează și cât de severe ar putea fi oricare dintre reacțiile adverse.
Și, nu în ultimul rând, chiar și personalitatea ta ar putea fi modelată, dacă ceasul tău intern te face să fii o persoană matinală sau nocturnă.
Împrietenește-te cu ceasul tău biologic!
Cronobiologii studiază modul în care ciclul zi-noapte ne afectează corpul, pentru a înțelege mai bine cum ne putem modifica comportamentele pentru a ne folosi ceasul intern în avantajul nostru.
Mai sunt multe de învățat despre cum funcționează ceasul circadian, dar există câteva modalități prin care îți poți sincroniza ceasul intern, pentru o sănătate mai bună: expunerea regulată la lumina soarelui pentru a declanșa sistemul endocrin să producă vitamina D, astfel încât să rămâi activ în timpul zilei și să adormi mai ușor noaptea, evitând totodată seara cofeina și reducând expunerea la lumina artificială înainte de culcare.
Articol de Cristina Zarioiu
