O nouă cercetare a unor neuropsihiatrii de la Universitatea din Melbourne arată ce se întâmplă cu creierul și comportamentul tinerilor adolescenți, la ani distanță după ce au devenit „bufnițe de noapte”.
Obiceiurile de somn se schimbă
Tiparele de somn ale oamenilor se schimbă în timpul adolescenței.
Mulți adolescenți trec de la a fi o ciocârlie matinală la o bufniță de noapte. Se simt mai productivi și mai alerți seara, preferând să se culce mai târziu și trezindu-se a doua zi târziu.
Aceast lucru poate intra în conflict cu școala adolescenților. O lipsă cronică de somn, din cauza acestor programe de somn nepotrivite, poate explica de ce adolescenții care sunt bufnițe de noapte sunt expuși unui risc mai mare de a avea probleme emoționale și comportamentale decât cei care sunt matinali.
Cercetările emergente arată, de asemenea, că adolescenții nocturni și cei matinali au o structură diferită a creierului. Aceasta include diferențe atât în ceea ce privește materia cenușie, cât și în cea albă, care au fost legate de diferențe de memorie, bunăstare emoțională, atenție și empatie.
În ciuda acestor legături, nu este clar cum ar putea apărea această relație. A fi o bufniță de noapte crește riscul pentru probleme emoționale și comportamentale ulterioare? Sau problemele emoționale și comportamentale duc ca cineva să devină mai mult o bufniță de noapte?
În cadrul studiului, cercetătorii au încercat să răspundă la aceste întrebări, urmărind adolescenți timp de mulți ani.
Au cerut la peste 200 de adolescenți și părinții lor să completeze o serie de chestionare despre preferințele de somn ale adolescenților și bunăstarea lor emoțională și comportamentală. Participanții au repetat aceste chestionare de mai multe ori în următorii șapte ani.
Adolescenții au avut, de asemenea, două scanări ale creierului, la câțiva ani distanță, pentru a le examina dezvoltarea creierului. S-au concentrat pe cartografierea modificărilor în structura materiei albe – țesutul conjunctiv al creierului care îi permite să proceseze informațiile și să funcționeze eficient.
Cercetările anterioare arată că structura substanței albe a adolescenților matinali și a celor nocturni diferă. Cu toate acestea, studiul de față este primul care examinează modul în care modificările preferințelor de somn ar putea afecta modul în care substanța albă crește în timp.
Rezultatele studiului
Adolescenții care au ales să devină o bufniță de noapte la începutul adolescenței (în jurul vârstei de 12-13 ani) au avut mai multe șanse de a avea probleme de comportament câțiva ani mai târziu. Aceasta a inclus o agresivitate mai mare, încălcarea regulilor și comportamente antisociale.
Dar nu erau expuși unui risc crescut de probleme emoționale, cum ar fi anxietatea sau starea de spirit scăzută.
Important este că această relație nu a avut loc în sens invers. Cu alte cuvinte, s-a constatat că problemele emoționale și comportamentale anterioare nu au influențat dacă un adolescent a devenit mai mult o ciocârlie sau o bufniță de noapte la sfârșitul adolescenței.
Cercetările au arătat, de asemenea, că adolescenții care au ales să devină bufniță de noapte au avut o rată diferită de dezvoltare a creierului față de adolescenții care au rămas niște persoane matinale.
Astfel, materia albă a adolescenților nocturni nu a crescut în același grad ca la adolescenții matinali.
Iar creșterea substanței albe este importantă în anii adolescenței pentru a sprijini dezvoltarea cognitivă, emoțională și comportamentală.
Care sunt implicațiile?
Aceste descoperiri se bazează pe cercetările anterioare care arată diferențe în structura creierului între adolescenții matinali și cei nocturni. De asemenea, se bazează pe cercetări anterioare care indică faptul că aceste schimbări ar putea apărea în anii adolescenței.
Important este să se arate că a deveni o bufniță de noapte crește riscul de a experimenta probleme comportamentale și întârzierea dezvoltării creierului în adolescență mai târziu, Aceste descoperiri evidențiază importanța concentrării asupra obiceiurilor de somn-veghe ale adolescenților la începutul adolescenței pentru a susține sănătatea lor emoțională și comportamentală ulterioară. Știm că a dormi suficient este extrem de important atât pentru sănătatea mintală, cât și pentru cea a creierului.
Însă, există și câteva vești bune. Cercetările arată că ne putem modifica preferințele și obiceiurile de somn.
De exemplu, expunerea la lumină (chiar și la lumină artificială) ne modifică ritmurile circadiene, ceea ce ne poate influența preferințele de somn. Așadar, reducerea la minimum a expunerii noaptea târziu la lumini și ecrane puternice poate fi o modalitate de a ne modifica preferințele și de a ne îndrepta spre somn.
Expunerea la lumină dimineața poate ajuta, de asemenea, să ne schimbăm ceasurile interne la un ritm mai orientat spre dimineață. Îți poți încuraja adolescentul să ia micul dejun afară sau să meargă pe un balcon sau în grădină înainte de a merge la școală.
Articol de Cristina Zarioiu
