Este acea perioadă a anului cu două sărbători ce ne aduc împreună, cel mai adesea în jurul mesei. În perioada aceasta mai mult ca niciodată mâncarea este în centrul atenției în majoritatea caselor din întreaga lume. Preparatele tradiționale de serbători spun multe despre istoria și obiceiurile unui popor și amintesc de casă oriunde ne-am afla.
Noi oamenii, ne aflăm oare, în prezent, într-un moment în care hrana nu mai reprezintă doar o necesitate? Nu ne mai hranim pentru a supraviețui cum o făceam cu sute și mii de ani în urmă, ci hrana a ajuns să ne fie refugiu și confort în stări de stres și neliniște.
Rafturile goale ale magazinelor și cozile nesfârșite din acestea pot fi o repercursiune a trecutului, o consecință a meselor mai puțin bogate și o teamă de a nu rămâne fără sau de a nu simți lipsa. Astfel, acționând impulsiv, ajungem acasă cu produse perisabile ce involuntar sfârșesc în coșul de gunoi.
Cât din ce cumpărăm aruncăm?
Să nu uităm însă faptul ca în perioada sărbătorilor EPA estimează că deșeurile menajere, în Statele Unite ale Americii, cresc cu aproximativ 25%. Când aruncăm mâncarea, aruncăm, de asemenea, pământul, apa și energia folosite pentru a produce acea mâncare.
De asemenea, în SUA, deșeurile alimentare reprezintă aproximativ 21% din ceea ce se aruncă de fapt – categoria cu procentul cel mai mare, urmată de plastic cu 17,7%. Toate aceste deșeuri ajung în gropile de gunoi sau incineratoare și nu vor mai fi folosite din nou. Deșeurile alimentare din acele gropi de gunoi se descompun și eliberează o serie de gaze diferite, în special metan și dioxid de carbon, metanul fiind un gaz cu efect de seră de aproximativ 20 de ori mai puternic decât CO2. Potrivit EPA, gropile de gunoi reprezintă aproximativ 18% din toate emisiile de metan din SUA.
În țara noastră aproape o treime din toate produsele alimentare ajung la coșul de gunoi sau sunt irosite inutil anual, reprezentând circa 2,2 milioane de tone.
Agricultura este vitală pentru supraviețuirea umană, dar extinderea ei este principala amenințare a ultimelor regiuni biodiverse rămase de pe glob – asta într-un moment în care cultivăm suficientă hrană pentru a hrăni pe toată lumea și între 30%-40% din ceea ce se cultivă nu ajunge niciodată pe masă.
Dacă s-ar putea face mai multă mâncare cu ceea ce este deja produs – prin reducerea la minimum a deșeurilor – s-ar putea încetini defrișarea în Amazon sau s-ar conserva pajiștile din Marea Câmpie Nordică. Astfel, prevenirea și reducerea risipei alimentare sunt lucruri ce fac diferența, pe care le putem face, noi pentru noi, pentru a conserva resursele naturale și fauna sălbatică.
Câteva sfaturi în această notă pentru sezonul în curs pentru a evita risipa:
- Încercați să nu pregătiți prea multă mâncare.
- Încurajați prietenii și familia să ia porțiile neterminate acasă.
- Păstrați mâncarea rămasă în congelator pentru a o savura după această perioadă.
- Căutați online rețete în care să integrați mâncarea rămasă, precum carnea și cozonacul.
- Donați mâncarea în exces către familii mai puțin norocoase.
- Cheia este să fii creativ și să previi. Faceți din prevenirea risipei alimentare un act personal de conservare.
Să fim cumpătați, nu doar de sărbători și nu doar din perspectivă alimentară. Să diminuăm risipa de orice natură, să alegem să dăruim lucruri utile, poate chiar experiențe, bilete la teatru, film sau la concerte, care vor crea amintiri de neuitat și nu vor îmbătrâni pe un raft uitat de lumina soarelui. Acesta este un îndemn să reducem, să refolosim, să reciclăm și chiar să replantăm acel brad de Crăciun. Schimbarea stă în fiecare dintre noi.
Articol de Larisa Ivan
