Cercetătorii de la Universitatea Edith Cowan (ECU) din Australia au descoperit că o educație mai bună are o corelație genetică puternică și o asociere cauzală protectoare cu mai multe tulburări intestinale.
Un studiu anterior de la Centrul de Precizie pentru Sănătate al ECU a descoperit o legătură genetică între sănătatea intestinului și boala Alzheimer, dar nu a putut concluziona dacă una e cauzată de cealaltă. Acest studiu oferă noi perspective, demonstrând că un nivel mai înalt de educație protejează împotriva tulburărilor intestinale.
„Tulburările intestinale și Alzheimer nu numai că au o predispoziție genetică comună, dar pot fi influențate în mod similar de variațiile genetice care stau la baza nivelului educațional”, a spus geneticianul Simon Laws, de la Universitatea Edith Cowan din Australia.
Acest studiu la scară largă a examinat informațiile genetice a peste 766.000 de indivizi, cu accent pe boala Alzheimer, trăsăturile cognitive și tulburările intestinale, inclusiv boala ulcerului peptic (PUD), gastrita-duodenita, boala de reflux gastroesofagian (GERD), sindromul intestinului iritabil, diverticuloza si boala inflamatorie intestinală (IBD).
S-a descoperit că nivelurile mai ridicate de educație și funcționarea cognitivă au redus riscul de tulburări intestinale.
„Rezultatele susțin educația ca o posibilă cale de reducere a riscului de tulburări intestinale prin încurajarea, de exemplu, a nivelului de studii superioare sau o posibilă creștere a duratei de școlarizare. Prin urmare, eforturile de politică care vizează creșterea nivelului educațional sau formarea cognitivă pot contribui la un nivel mai ridicat de inteligență, ceea ce ar putea duce la rezultate mai bune în materie de sănătate, inclusiv un risc redus de tulburări intestinale.”, a spus cercetătorul principal, Dr. Emmanuel Adewuyi.
Funcționează în ambele sensuri
Studiul a arătat în continuare că intestinul poate influența și creierul. GERD a demonstrat că provoacă o scădere a funcției cognitive în cadrul unor trăsături cognitive evaluate în studiu, cum ar fi inteligența, performanța cognitivă, nivelul educațional și calificarea educațională.
“GERD poate fi un factor de risc pentru deficiența cognitivă, așa că este important ca cei care lucrează în domeniul sănătății să caute semne sau simptome de disfuncție cognitivă la pacienții care prezintă o tulburare intestinală”,a spus dr. Adewuyi. Acest lucru ar putea duce la detectarea din timp a declinului cognitiv și, prin urmare, la intervenții mai timpurii, menite să reducă rata declinului cognitiv.
Caz special în ceea ce privește boala inflamatorie intestinală (IBD)
Interesant este că nivelurile mai ridicate de educație și protecția funcției cognitive împotriva tulburărilor intestinale au fost valabile pentru toate tulburările examinate în studiu — cu excepția bolii inflamatorii intestinale (IBD).
O analiză ulterioară dezvăluie efecte diferite ale IBD asupra trăsăturilor cognitive și a bolii Alzheimer la diferite locații genomice, indicând că relația sa depinde de efectele din locațiile specifice din genom.
Această nouă înțelegere poate explica lipsa unei corelații genetice semnificative a IBD cu trăsăturile cognitive și boala Alzheimer și inconsecvența raportată în studiile observaționale anterioare.
Dr. Adewuyi a spus că această descoperire a fost, de asemenea, importantă, deoarece aduce o nouă perspectivă asupra relației dintre IBD și trăsăturile cognitive (și Alzheimer), care pot modela direcția studiilor viitoare.“De exemplu, unele gene de risc pentru Alzheimer pot fi de protecție împotriva IBD și viceversa”, a spus el.
Cercetarea a fost publicată în Jurnalul Internațional de Științe Moleculare.
Articol de Cristina Zarioiu
