HomeEditorialEfectul Barnum: motivul pentru care credem în horoscoape

Efectul Barnum: motivul pentru care credem în horoscoape

Horoscoapele există de cel puțin 2.000 de ani. De atunci, ne place să citim despre semnele zodiacale și să facem interpretări despre ele. Mulți dintre noi probabil au fost la un ghicitor, cititor în palmă sau un astrolog o dată în viață.

Unul dintre principalele motive din spatele acceptării pseudoștiințelor este efectul Barnum. Cunoscut și sub numele de Efectul Forer, este fenomenul psihologic care explică de ce oamenii cred în descrierile generale de personalitate, ca și cum ar fi descrierile exacte ale personalității lor unice. Acest efect este esențial în explicarea mecanismelor care stau la baza susceptibilității noastre comportamentale de a accepta credințe și practici de tipul horoscoapelelor, ghicitului și testelor de personalitate.

Istoria efectului Barnum

Numele Barnum vine de la showman-ul american P.T. Barnum, care a trăit în secolul al XIX-lea și care a devenit faimos prin farsele înșelătoare pe care le făcea, speculând tendința oamenilor de a fi creduli și de a-și atribui descrieri generale.

Mulți sunt probabil familiarizați cu numele Barnum din celebrul film The Greatest Showman. Protagonistul a convins oamenii să creadă că îi înțelege chiar mai bine decât o fac ei înșiși, folosind acest efect.

Experimentul Forer

Efectul Barnum a fost descoperit de psihologul Bertram Forer în 1948, în cadrul unui experiment de la cursul său. Studenților lui li s-a dat un test de personalitate și li s-a spus că fiecare sondaj va fi evaluat separat și că vor primi un feedback personalizat. Cu toate acestea, Forer le-a dat același feedback tuturor, cu un paragraf plin de afirmații foarte generale, precum:

– Ai tendința de a fi critic cu tine însuți.

-Securitatea este unul dintre obiectivele tale majore în viață.

– Uneori ai îndoieli serioase dacă ai luat decizia corectă.

Odată ce studenții au primit feedback-ul, au evaluat acuratețea profilurilor lor pe o scară de la 0 (slab) la 5 (perfect), iar rezultatul general a fost de 4,3 din 5. Astfel, aproape toți studenții au considerat feedback-ul primit drept o descrierie exactă a personalității lor unice. Forer a concluzionat că rezultatele ar putea fi atribuite tendinței noastre de a fi creduli și a confirmat principiul conform căruia predispoziția oamenilor este de a-și aminti evenimentele plăcute cu mai multă acuratețe decât pe cele negative. De asemena, a ajuns la concluzia că oamenii tind, în general, să prefere ideile sau afirmațiile pozitive și personale și să le respingă pe cele negative, mai puțin personale.

Declarații Barnum

Efectul Barnum se manifestă ca răspuns la declarații numite declarații Barnum. Aceste afirmații sunt în formularea lor vagi și cuprinzătoare pentru toți, dar, cumva, par a fi specifice atunci când indivizii le citesc individual. Cu alte cuvinte, deși credem că sunt speciale pentru noi, dacă analizezi ceea ce spun de fapt, declarațiile Barnum pot fi scrise pentru oricine. Scriitorii horoscopului folosesc aceste afirmații pentru a-și relaxa subiecții și a-i face mai receptivi la informațiile pe care doresc să le transmită.

Exemple de declarații Barnum:

  • Ai o capacitate mare, dar  nu o folosești în avantajul tău.
  • Ceva ce ai tot așteptat se va întâmpla în curând și te vei simți mai încrezător.
  • Corectitudinea este o valoare de bază pentru tine.

Efectul Barnum în astrologie

Unul dintre principalele motive pentru care acceptăm pseudoștiințele este, după cum am menționat, efectul Barnum. Astfel, putem spune că cei care scriu horoscopul sunt destul de maeștri în înțelegerea psihologiei umane și în aplicarea principiilor Efectului Barnum în interpretările lor. De asemenea, sunt foarte buni cititori în ceea ce privește limbajul corpului și gesturilor celorlalți. Ei știu cum să colecteze o mulțime de informații despre viața și experiențele cuiva, și apoi, își construiesc presupunerile și folosesc personalizarea, astfel încât subiecții să le ia în serios și să aleagă predicțiile care pot apărea de fapt, în viitor. Acesta este modul în care funcționează astfel de practici care folosesc principiile de lucru ale Efectului Barnum.

Spotify și Netflix folosesc efectul Barnum atunci când gestionează experiența utilizatorului. Ei personalizează informațiile și le prezintă clientului în modul în care acesta dorește să le vadă.

Articol de Cristina Zarioiu

ARTICOLE RECOMANDATE

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Articole populare

Comentarii recente