Oamenii de știință de la Institutul Lieber pentru Dezvoltarea Creierului susțin că au rezolvat o ghicitoare veche de 70 de ani despre schizofrenie.
Oamenii de știință au descoperit că dopamina are legătură cu schizofrenia, tulburarea cerebrală adesea devastatoare, caracterizată prin gândire delirantă, halucinații și alte forme de psihoză.
Descoperirile studiului au fost publicate în revista Nature Neuroscience.
Cercetătorii au descoperit dovezi că celulele neuronale nu pot controla cu precizie nivelurile de dopamină prin investigarea exprimării genelor în nucleul caudat, o parte a creierului asociată cu luarea deciziilor emoționale. De asemenea, au descoperit mecanismul genetic care reglează fluxul de dopamină.
„Până acum, oamenii de știință nu au reușit să descifreze dacă dopamina a fost un factor cauzal sau doar o modalitate de a trata schizofrenia. Avem primele dovezi că dopamina este un factor cauzator al schizofreniei”, a declarat Daniel R. Weinberger, MD, director executiv și director al Institutului Lieber și coautor al studiului.
Dopamina afectează multe funcții ale corpului, inclusiv memoria, mișcarea, motivația, starea de spirit și durata de atenție. În general, acțiunile și activitățile care așteaptă recompense cresc nivelul de dopamină din creier. Multe medicamente care creează dependență funcționează prin creșterea nivelului de dopamină.
Dopamina este un neurotransmițător care funcționează ca un mesager chimic, trimițând semnale între neuroni (celule nervoase din creier) pentru a le afecta activitatea și comportamentul. Dopamina este, de asemenea, neurotransmițătorul de recompensă care ne permite să trăim o plăcere.
„Unul dintre efectele secundare majore ale medicamentelor utilizate pentru tratarea schizofreniei este lipsa de plăcere și bucurie”, a spus Dr. Jennifer Erwin, investigator la Institut și unul dintre autorii raportului.
„Teoretic, dacă am putea viza receptorul dopaminergic în mod specific cu medicamente, aceasta ar putea fi o nouă strategie de tratament care nu ar limita la fel de mult bucuria unui pacient.” precizează el.
Oamenii de știință au recunoscut de mult timp că nivelurile anormale de dopamină sunt cruciale în schizofrenie, boala Alzheimer și alte boli neuropsihiatrice. Aceste descoperiri au determinat generații de oameni de știință să investigheze dacă și cum un dezechilibru de dopamină este legat de schizofrenie.
Cercetătorii de la Institutul Lieber au examinat sute de specimene de creier post mortem de la peste 350 de persoane, dintre care unii aveau schizofrenie, iar alții nu aveau o tulburare psihiatrică.
Ei au ales să se concentreze asupra nucleului caudat, o porțiune a creierului vitală pentru a învăța să facă concepte și comportamente complicate mai automate și intuitive și având cea mai bogată sursă de dopamină a creierului.
În plus, au analizat o regiune a genomului uman legată de riscul de schizofrenie în numeroase investigații genetice internaționale la scară largă. Prezența genelor receptorilor proteici care răspund la dopamină în această regiune sugerează o legătură între dopamină și schizofrenie.
Rezultatele sunt neconcludente și nu precizează asocierea, chiar dacă datele genetice arată cel puţin o funcție a receptorilor de dopamină în riscul de schizofrenie.
Cercetătorii de la Institutul Lieber au făcut progrese semnificative în înțelegerea mecanismelor care stau la baza factorului de risc pentru receptorii de dopamină.
Articol de Răzvan Lupu
