Cu toate că există o tentă de subiectivism în abordarea acestui subiect, trecând peste încercările fiecăruia dintre noi de a fi interesanți pentru cei din jurul nostru, întâlnim oameni care plictisesc prin ceea ce spun sau ceea ce fac în fiecare zi.
Indiferent că este vorba de persoana care mereu are ceva de povestit despre ce i se întâmplă, sau cineva care pur și simplu spune pentru a treia oară același lucru, în funcție de filtrul fiecăruia, oamenii sunt aruncați în această categorie de persoane.
În ciuda potențialei relevanțe pe care aceste percepții ar putea-o avea în viața de zi cu zi, procesele psihologice de bază și consecințele perceperii unei persoane ca fiind „plictisitoare” au fost în mare parte neexplorate.
„Din păcate, unii oameni sunt percepuți ca plictisitori”, scrie echipa, condusă de cercetătorul în psihologie de la Universitatea din Essex, Wijnand Van Tilburg. „Am examinat trăsăturile stereotipe ale plictisirii altora, punând oamenii să genereze și apoi să le evalueze pe acestea. Aceste rezultate sugerează că a fi plictisitor poate avea consecințe interpersonale negative substanțiale.”
Astfel, prin acest studiu s-au examinat trăsăturile stereotipe ale plictisirii altora, punând oamenii să le genereze, în Studiul 1, și apoi să le evalueze, în Studiul 2.
Experimentele au arătat apoi că cei cărora li s-au atribuit caracteristici plictisitoare au fost văzuți ca fiind lipsiți de căldură și competență interpersonală, Studiul 3, și au fost evitați din punct de vedere social, Studiul 4. Pentru ca alți oameni să stea în compania lor aceștia ar necesita compensație conform Studiului 5.
În primele două studii, in care au fost incluse 463 de persoane recrutate prin MTurk, s-a dorit realizarea unei clasificări din partea participanților a caracteristicilor, locurilor de muncă și pasiunilor plictisitoare. Voluntarii au clasificat analiza datelor, contabilitatea, impozitele/asigurările, curățenia și serviciile bancare ca fiind cele mai plictisitoare cinci locuri de muncă, în timp ce printre cele mai plictisitoare hobby-uri au fost dormitul, religia, privitul la televizor, observarea animalelor și matematica. Lipsa intereselor, a umorului, a opiniilor sau persoanele negativiste au fost în topul voturilor în ceea ce privește caracteristicile persoanelor plictisitoare.
„Cu cât trăsăturile asociate plictiselii care descriu o persoană sunt mai tipice, cu atât persoana a fost percepută ca plictisitoare”, scrie echipa. „În plus, și important pentru consecințele sociale ale unei astfel de percepții, plictiseala stereotipă a afectat percepțiile de afecțiune și competență interpersonală.”
Deși este mai ușor să te gândești la cei din jur ca fiind plictistiori, atunci când ne vedem pe noi înșine în trăsăturile enumerate anterior este posibil să ne dispară zâmbetul larg de pe față.
Studiile 3 și 4 au confirmat că trăsăturile de plictiseală utilizate în descrierile persoanelor au afectat percepția și modul în care oamenii relaționează cu acestea. Mai exact, s-a constatat că persoanele care au fost considerate mai plictisitoare sunt văzute și ca fiind mai puțin calde din punct de vedere interpersonal și mai puțin competente, iar oamenii doresc să le evite.
„Percepțiile se pot schimba, dar oamenii s-ar putea să nu-și ia timp să vorbească cu cei cu locuri de muncă și hobby-uri „plictisitoare”, alegând în schimb să le evite”, a spus Van Tilburg. „Nu au șansa de a dovedi că oamenii greșesc și de a rupe aceste stereotipuri negative”.
Această echipă de cercetători trage însă un semnal de alarmă, a fi plictisitor este doar un alt stereotip înrădăcinat printre multe altele pe care oamenii le dețin, și care poate ajunge să se materializeze în repercusiuni sociale.
Cercetarea publicată în Personality și Social Psychology Bulletin este relativ mică, iar majoritatea participanților au locuit în Statele Unite, așa că este probabil ca având un eșantion mai mare de persoane implicate din întreaga lume, cu caracteristici, locuri de muncă și pasiuni diferite, opiniile și rezultatele să ia o întorsătură nouă.
Nu doar excursiile în jurul lumii ne fac să părem interesanți în ochii celorlalți ci opiniile argumentate, interesele și deschiderea noastră către oameni și evoluție. În această notă este important să acceptăm indiciile sociale și să citim grupul cu care interacționam pentru a controla mai bine interacțiunea. De asemenea, este posibil ca fiecare dintre noi să se găsească în situații sociale dificile uneori dar acest lucru nu trebuie să ne împiedice să trăim momentul și sa îmbrățisăm experiențele, fie ele pozitive sau doar educative.
Articol de Larisa Ivan