Dacă vigilența și timpul de reacție sunt mai mari decât de obicei, este posibil să existe un risc mai mare de a contracta o boală virală. Aceasta este principala constatare a unui experiment realizat de cercetători de la Universitatea din Michigan (UM), care a lucrează îndeaproape cu cercetătorii de la Duke University School of Medicine din Carolina de Nord și de la Universitatea din Virginia.
“Știm cu toții că dacă suntem stresați sau nu am dormit suficient, suntem predispuși să avem un sistem imunitar mai slab. Acesta este primul studiu de expunere la oameni care arată că performanța cognitivă înainte de expunerea la un virus respirator poate prezice severitatea infecției”, a declarat Alfred Hero, profesor emerit de inginerie electrică și informatică la UM.
Variațiile subtile ale performanței cognitive zilnice pot semnala modificări ale stărilor creierului cunoscute pentru creșterea riscului de boli precum stresul, oboseala și lipsa somnului. Echipa a vrut să măsoare funcția cognitivă și să determine dacă aceasta era predictivă pentru performanța imunitară, după expunerea la un virus respirator. Variabilitatea cognitivă, măsurată cu ajutorul unui autotest digital acasă, s-a dovedit a fi foarte predictivă.
Echipa a studiat o cohortă de 18 voluntari sănătoși care au făcut teste de performanță cerebrală de trei ori pe zi timp de trei zile și apoi au fost expuși la un virus comun al răcelii numit rinovirus uman. Software-ul a oferit 18 măsuri ale funcției cognitive, inclusiv timpul de reacție, atenția și comutarea rapidă între numere și simboluri, care au fost combinate pentru a obține un indice de variabilitate.
“La început, nu am constatat că funcția cognitivă a avut o asociere semnificativă cu susceptibilitatea bolii, deoarece am folosit scoruri brute. Dar mai târziu, când ne-am uitat la schimbarea în timp, am descoperit că variația funcției cognitive este strâns legată de imunitate și susceptibilitate”, a spus Yaya Zhai, primul autor al studiului.
Echipa a evaluat excreția virală folosind soluție salină pentru a spăla căile nazale ale participanților. Ei au determinat prezența infecției virale și cantitatea de virus din fluid prin creșterea virusului în cultura celulară. Pentru simptome, echipa a folosit Scorul Jackson, în care participanții s-au evaluat între unul și trei din opt simptome de răceală: frisoane, tuse, dureri de cap, obstrucție nazală, curge nazală, strănut, durere în gât și oboseală.
“Aceasta este o observație interesantă într-un studiu relativ mic. Sperăm că va exista șansa de a confirma aceste rezultate într-un studiu mai amplu”, a spus Ronald Turner, profesor la Universitatea din Virginia, care a condus experimentul.
Smartphone-ul, un aliat
Echipa este optimistă că utilizarea smartphone-ului ar putea ajuta în cele din urmă la identificarea perioadelor de susceptibilitate crescută la boli, prin monitorizarea indicatorilor cognitivi, cum ar fi viteza și acuratețea tastării, precum și perioada de timp în care utilizatorul merge la somn.
„Evaluările cognitive clinice tradiționale care analizează scorurile brute, la un moment dat nu oferă o imagine reală a sănătății creierului. Acasă, monitorizarea cognitivă periodică, prin intermediul platformelor digitale de auto-testare, este viitorul evaluării sănătății creierului”, a spus P. Murali Doraiswamy, director al Programului de tulburări neurocognitive de la Duke University School of Medicine, care a proiectat testul neurocognitiv al studiului.
Studiul a fost publicat în Scientific Reports.
Articol de Cristina Zarioiu
