Atât diabetul de tip 1, cât și cel de tip 2 sunt asociate cu imunitate scăzută și infecții recurente. Oamenii de știință de la Institutul Karolinska din Suedia au descoperit că sistemul imunitar al persoanelor cu diabet zaharat are niveluri mai scăzute ale peptidei antimicrobiene psoriasin, factor care compromite bariera celulară a vezicii urinare, crescând riscul de infecție a tractului urinar.
Când o persoană are diabet de tip 1, organismul încetează să producă insulină, în timp ce în diabetul de tip 2, celulele devin mai puțin sensibile la insulină, care contribuie la creșterea nivelului de glucoză din sânge.
Un efect al diabetului zaharat este că sistemul imunitar înnăscut ajunge să fie compromis. Acest lucru lasă mulți oameni cu susceptibilitate crescută la infecții obișnuite, cum ar fi infecțiile tractului urinar, cauzate de bacteriile E. coli. Persoanele cu diabet zaharat sunt mai susceptibile de a duce la otrăvire generală a sângelui (sepsis) cu originea în tractul urinar.
Oamenii de știință de la Institutul Karolinska au investigat acum dacă nivelurile de glucoză la persoanele cu diabet (tip 1, tip 2 sau pre-diabet) sunt legate de psoriasin, un antibiotic endogen care face parte din sistemul imunitar înnăscut. Studiul lor a fost publicat recent în revista Nature Communications.
Folosind urină, celule ale vezicii urinare și probe de ser de sânge de la pacienți, anchetatorii au analizat nivelurile de psoriazină și alte peptide necesare pentru a se asigura că mucoasa vezicii urinare rămâne intactă și protejează împotriva infecțiilor. Rezultatele au fost apoi verificate la șoareci și la celulele vezicii urinare cu și fără infecție.
„Am descoperit că concentrațiile mari de glucoză reduc nivelurile peptidei antimicrobiene psoriasin, în timp ce insulina nu are niciun efect”, spune Annelie Brauner, autor principal al studiului. „Persoanele cu diabet zaharat au niveluri mai scăzute de psoriasină, ceea ce slăbește funcția de barieră de protecție a celulelor și crește riscul de infecție a vezicii urinare.”
Grupul de cercetare al profesorului Brauner a arătat anterior că tratamentul cu estrogen restabilește funcția de protecție a celulelor vezicii urinare la oameni și șoareci și prin urmare, ajută la reglarea răspunsului imun la o infecție urinară. Prin urmare, cercetătorii au testat modul în care tratamentul cu estrogeni afectează celulele infectate expuse la concentrații mari de glucoză. Ei au descoperit că tratamentul a crescut nivelul de psoriasin și a redus populațiile bacteriene, indicând faptul că tratamentul poate avea efect și în rândul pacienților cu diabet.
„Acum intenționăm să cercetăm mai profund mecanismele de bază ale infecțiilor la persoanele cu diabet”, spune un alt autor al studiului, Soumitra Mohanty. „Scopul final este de a reduce riscul de infecție în acest grup de pacienți.”
Articol de Izabela Constantin