Nervii noștri stau la baza tuturor funcțiilor corporale de bază, făcând legătura dintre mediul extern și percepția noastră internă. Pe cât de importanți sunt, pe atât de fragili, însă. Aceștia comunică folosind structuri lungi, subțiri, asemănătoare unor cabluri, numite axoni, care sunt foarte susceptibili la rupere.
Cercetătorii de la Universitatea din Queensland (UQ) au demarat o nouă cercetare în care au identificat o moleculă esențială pentru reglarea reparării nervilor răniți, care ar putea ajuta oamenii să se recupereze după leziuni ale nervilor.
Aceștia au descoperit că un nematod mic, numit Caenorhabditis elegans, care este echivalentul nevertebrat al șobolanului de laborator, poate deține secretul unei noi abordări pentru tratarea leziunilor nervoase. C. elegans a fost mult timp apreciat ca un organism model de către oamenii de știință. Corpul său simplu și transparent permite urmărirea ușoară a celulelor individuale de-a lungul dezvoltării lor. Numeroase informații cheie asupra bolilor umane au apărut din studiile acestor viermi rotunzi nepretențioși.
În urmă cu câțiva ani, dr. Massimo Hilliard și echipa sa de la Queensland Brain Institute al UQ au descoperit că nematodul are capacitatea remarcabilă de a se autovindeca. Ei au descoperit că C. elegans ar putea să reunească în mod spontan două fragmente axonale separate, într-un proces numit fuziune axonală.
Săpând mai adânc în mecanismele moleculare care stau la baza acestei vindecări, Hilliard și echipa sa au identificat acum o enzimă cunoscută sub numele de ADM-4, drept o proteină esențială de reglare care servește ca lipici molecular sau fusogen în timpul reparării nervilor.
Profesorul asociat al QBI, Victor Anggono, a ajutat echipa să definească mecanismele moleculare ale acestui proces de fuziune axonală. „Folosirea neurochirurgiei pentru a lega nervii deteriorați are un succes limitat”, a spus profesorul Anggono. „O abordare diferită, în care să se folosească tehnologia genetică pentru a furniza direct lipiciul molecular sau pentru a activa regulatorul de fuzogen ADM-4, fie folosind farmacologia pentru a activa aceste componente, poate facilita regenerarea completă”.
Cercetătorii au demonstrate însă că animalele care nu au ADM-4 nu își pot repara nervii prin fuziune, însă au descoperit o asemănare dintre ADM-4 și o genă cunoscută de mamifer care poate deschide posibilitatea de a valorifica într-o zi acest proces și în cazul oamenilor.
„Scopul nostru este de a descoperi moleculele și de a înțelege rolul lor în repararea nervilor la C. elegans”, spune autorul principal al studiului, Dr Xue Yan Ho. „Dacă putem înțelege cum să controlăm acest proces, putem aplica aceste cunoștințe și altor modele animale. Speranța este că într-o zi, putem induce același proces mecanic la persoanele care au suferit o leziune nervoasă.
Articol de Izabela Constantin
