Un nou studiu dezvăluie o legătură genetică între boala Alzheimer și mai multe tulburări legate de intestin. Cercetătorii raportează că pacienții cu Alzheimer și cei cu tulburări intestinale au gene specifice în comun. Aceste descoperiri susțin dovezi anteorioare care indică faptul că axa intestin-creier poate juca un rol în dezvoltarea tulburărilor neurodegenerative.
Boala Alzheimer este cea mai răspândită formă de demență, caracterizată prin neurodegenerare și o scădere progresivă a capacității cognitive.
Tulburarea se clasează ca un subiect de importanță crescândă a sănătății publice la nivel mondial, cu consecințe pentru efectele negative sociale și economice ample asupra persoanelor care suferă, a familiilor acestora și a societății în general.
Până în anul 2030, se estimează că peste 82 de milioane de oameni – și aproximativ 152 de milioane până în 2050 – vor suferi de boala Alzheimer.
În timp ce boala Alzheimer nu are tratamente curative cunoscute, iar patogeneza sa nu a fost încă înțeleasă clar, o evaluare cuprinzătoare a geneticii sale comune cu alte boli poate oferi o înțelegere mai profundă a mecanismelor sale biologice subiacente și poate spori eforturile potențiale de dezvoltare a terapiei.
Dovezile disponibile sugerează comorbiditate sau unele forme de asociere între boala Alzheimer și tulburările tractului gastrointestinal, deși nu este clar dacă trăsăturile tractului gastrointestinal sunt riscuri pentru boala Alzheimer sau invers.
În cadrul studiului, dr. Adewuyi și colegii săi au analizat datele rezumate din mai multe studii de asociere la nivelul genomului – fiecare cu aproximativ 400.000 de persoane.
Ei au identificat regiuni genomice și gene, împărtășite de boala Alzheimer și de tulburările tractului gastrointestinal, care pot fi potențial vizate pentru investigații ulterioare, în special, gena PDE4B (sau subtipurile acesteia), care s-a dovedit promițătoare în bolile inflamatorii.
„Descoperirile noastre oferă dovezi suplimentare pentru a susține conceptul de axe „intestin-creier”, o legătură bidirecțională între centrii cognitiv și emoționali ai creierului și funcționarea intestinelor”, a spus profesorul Simon Laws, cercetător în cadrul Centrului pentru Precision Health și Collaborative Genomics and Translation Group de la Universitatea Edith Cowan.
Când cercetătorii au efectuat analize suplimentare asupra geneticii comune, au găsit alte legături importante între boala Alzheimer și tulburările tractului gastrointestinal, cum ar fi rolul pe care îl poate juca colesterolul.
„Nivelurile anormale de colesterol s-au dovedit a fi un risc atât pentru boala Alzheimer, cât și pentru tulburările intestinale”, a spus dr. Adewuyi. „Privind caracteristicile genetice și biologice comune bolii Alzheimer și acestor tulburări intestinale, sugerează un rol important pentru metabolismul lipidelor, sistemul imunitar și medicamentele care scad colesterolul.”
În timp ce sunt necesare studii suplimentare asupra mecanismelor comune dintre afecțiuni, există dovezi că colesterolul ridicat se poate transfera în sistemul nervos central, ducând la un metabolism anormal al colesterolului în creier.
Există, de asemenea, dovezi care sugerează că lipidele anormale din sânge pot fi cauzate sau agravate de bacteriile intestinale, toate acestea susținând rolurile potențiale ale lipidelor anormale în boala Alzheimer și tulburările intestinale. De exemplu, colesterolul crescut în creier a fost legat de degenerarea creierului și de deteriorarea cognitivă ulterioară.
Deși în prezent nu există tratamente curative cunoscute, descoperirile sugerează că medicamentele care scad colesterolul (statine) ar putea fi benefice din punct de vedere terapeutic atât în tratarea bolii Alzheimer, cât și a tulburărilor tractului gastrointestinal.
„Dovezile indică că statinele au proprietăți care ajută la reducerea inflamației, modulează imunitatea și protejează intestinul”, a spus dr. Adewuyi.
Cercetarea a indicat, de asemenea, că dieta ar putea juca un rol în tratarea și prevenirea bolii Alzheimer și a tulburărilor intestinale.
Cu toate acestea, este nevoie de mai multe studii în care pacienții trebuie să fie evaluați individual pentru a evalua dacă ar beneficia de utilizarea statinei.
Articol de Izabela Constantin
