Cercetătorii elvețieni de la Universitatea Basel au demonstrat printr-un nou studiu că dozele mari de probiotice pot reduce simptomele tulburării depresive, testând astfel un nou tip de tratament.
Pentru a demonstra această teorie a beneficiilor unei cure cu probiotice pentru amelioarea simptomelor depresiei, cercetătorii au realizat un studiu randomizat cu 47 de voluntari care au experimentat episoade de depresie. Participanții la studiu erau pacienți la Clinica Universitară de Psihiatrie din Basel, Elveția.
Cercetătorii au analizat efectele unei doze mari de suplimente cu probiotice, folosită drept terapie secundară pentru depresie, administrată pe o perioadă de 31 de zile. Probioticele au conținut 900 milioane de culturi de bacterii per doză și au fost administrate unei părți dintre participanți, în timp ce cealaltă parte au avut un medicament placebo.
După încheierea perioadei de testare, simptomele de depresie au scăzut în cazul persoanelor care au luat probioticele, spre deosebire de cei cărora le-au fost administrate medicamentele placebo. Cercetătorii au observat o îmbunătățire de 55% în cazul grupului de pacienți cărora le-au fost administrate probioticele. De asemenea, rezultatele au arătat schimbări pozitive în ceea ce privește relația dintre microbiota bacteriană și creier. A fost observată și o creștere în număr pentru bacteria Lactobacillus, care este asociată cu scăderea simptomelor depresive.
Oamenii de știință sunt de părere că efectul antidepresiv al probioticelor poate avea legătură cu creșterea abundentă a acestor specii, lucru care ar fi corespunzător cu teorii exprimate anterior în alte studii.
Cu toate acestea, nivelul acestor bacterii intestinale care promovează sănătatea a scăzut din nou în următoarele patru săptămâni. „Este posibil ca patru săptămâni de tratament să nu fie suficient de lungi și să dureze mai mult pentru ca noua compoziție a florei intestinale să se stabilească”, explică Anna-Chiara Schaub, unul dintre autorii principali ai studiului.
Deși studiul a demonstrat efectele pozitive ale terapiei secundare cu probiotice pentru un grup mic de oameni, autorii atrag atenția asupra faptului că sunt necesare studii mai amănunțite, la care să participle mai mulți subiecți, pentru a avea o mai bună imagine de ansamblu și pentru a măsura și posibilele efecte negative.
„Cu cunoștințe suplimentare despre efectul specific al anumitor bacterii, este posibil să se optimizeze selecția bacteriilor și să se utilizeze cel mai bun amestec pentru a sprijini tratamentul pentru depresie”, declară Schaub.
Articol de Izabela Constantin
