Conform unui studiu care a analizat 36.000 de adulți, a fost descoperită o legătură între alcool și volumul creierului. Astfel, chiar și consumul de alcool ușor spre moderat poate afecta creierul.
Se pare că, o jumătate de pahar de alcool face diferența. Conform studiului, trecerea de la un pahar la două de alcool pe zi a fost corelată cu schimbări majore în creier, echivalente cu îmbătrânirea cu doi ani. Un consum mai mare de alcool a fost asociat cu o îmbătrânire și mai înaintată, iar rezultatele au fost publicate în revista Nature Communications.
Este bine cunoscut faptul că persoanele care beau foarte mult au modificări ale structurii și dimensiunii creierulu, asociate cu deficiențe cognitive. Însă, conform noului studiu desfășurat de către o echipă de cercetarea de la Universitatea din Pennsylvania, până și o cantitate de alcool ce ar putea fi considerată modestă, precum câteva beri sau câteva pahare de vin, pe săptămână, poate afecta creierul uman și reduce volumul acestuia.
Cu cât cantitatea de alcool consumat este mai mare, cu atât mai mult se reduce volumul creierului. Spre exemplu, la persoanele cu vârstă de 50 de ani, pe măsură ce consumul mediu de alcool crește de la o unitate de alcool (aproximativ o jumătate de bere) pe zi la două unități (o halbă de bere sau un pahar de vin), se observă schimbări structurale similare cu îmbătrânirea de doi ani. Mai mult, consumul a trei unități de alcool la vârsta de 50 de ani este echivalentă cu îmbătrânirea cu trei ani și jumătate.
“Faptul că avem un eșantion atât de mare ne permite să găsim modele subtile, chiar și între consumul echivalentului unei jumătăți de bere și cel al unei beri pe zi”, spune Gideon Nave, autor al studiului și membru al facultății Wharton School.
“Aceste constatări contrastează cu orientările științifice și guvernamentale privind limitele sigure de consum de alcool”, spune Kranzler, care conduce Centrul Penn pentru Studiul Dependenței. “De exemplu, deși Institutul Național pentru Abuzul de Alcool și Alcoolism recomandă ca femeile să nu consume în medie mai mult de un pahar pe zi, limitele recomandate pentru bărbați sunt de două ori mai mari, o cantitate care depășește nivelul de consum asociat în studiu cu scăderea volumului creierului”.
În timp ce există dovezi solide că un consum excesiv de alcool provoacă modificări structurale la nivelul creierului, alte studii sugerează că acestea ar putea fi benefice. Cele din urmă nu au investigat însă un set de date atât de ofertant.
Pentru acest studiu s-au folosit date stocate în UK Biobank, o bază de date cu informații genetice și medicale de la o jumătate de milion de adulți britanici de vârstă mijlocie și înaintată. Aceștia au folosit date biomedicale din această resursă în studiul actual, analizând în special RMN-urile cerebrale, pentru a investiga volumul materiei albe și a celei cenușii.
Participanții voluntari din cadrul Biobank au răspuns la întrebările din sondaj cu privire la nivelurile lor de consum de alcool, de la abținerea completă la o medie de patru sau mai multe unități de alcool pe zi. Când cercetătorii au grupat participanții în funcție de nivelurile medii de consum, a apărut un model mic, dar evident: Volumul de materie cenușie și albă care ar putea fi prezis altfel de celelalte caracteristici ale individului a fost redus.
Trecerea de la zero la o unitate de alcool nu a făcut o mare diferență în ceea ce privește volumul creierului, dar trecerea de la una la două sau de la două la trei unități pe zi a fost asociată cu reduceri atât în materia cenușie, cât și în cea albă. “Se înrăutățește cu cât bei mai mult”, spune autorul.
Pentru a măsura impactul, cercetătorii au dorit să investigheze impactul îmbătrânirii asupra creierului și cât este datorat consumului de alcool. Rezultatele studiului demonstrează că fiecare unitate suplimentară de alcool consumată pe zi s-a reflectat într-un efect mai mare de îmbătrânire a creierului. În timp ce trecerea de la zero la o medie zilnică de o unitate de alcool a fost asociată cu echivalentul unei jumătăți de an de îmbătrânire, diferența dintre zero și patru băuturi a reprezentat mai mult de 10 ani de îmbătrânire.
“Acest studiu a analizat consumul mediu, dar suntem curioși să aflăm dacă a bea o bere pe zi este mai bine decât a nu bea nimic în timpul săptămânii și apoi șapte în weekend”, spune Nave.
De asemenea, autorii menționează că ar dori să fie capabili să stabilească relația de cauzalitate, deoarece momentan rezultatele sunt la nivel de corelație. În lumina faptului că unele dovezi cum că efectul consumului asupra creierului este exponențial, aceștia își doresc să investigheze dacă o băutură în plus într-o seară este mai dăunătoare decât o singură băutură în altă seară. Cu alte cuvinte, aceștia vor să investigheze ce efecte ar putea apărea dacă refuzăm ultimul pahar al serii.
Bineînțeles că o relație de natură corelațională nu este la fel de puternică ca una de cauzalitate, însă acest studiu ne informează despre efectele dăunătoare ale alcoolului, chiar și consumat în cantități considerate moderate. Până relația va fi dezvăluită în totalitate, putem face un efort să refuzăm ultimul pahar dintr-o seară în care consumăm mai mult alcool.
Articol de Victoria Nănău
