Cercetătorii de la Școala de Medicină din Yale au efectuat un studiu asupra obezității și a creierului la copii. Ei au colectat date RMN și RMN funcțional în starea de repaus (fMRI – imagini din momentul în care creierul este în repaus) dintr-un studiu pe termen lung al dezvoltării creierului și sănătății copiilor în Statele Unite – studiul Adolescent Brain Cognitive Development (ABCD). Folosind aceste informații, ei au găsit o legătură între obezitatea preadolescentă și sănătatea precară a creierului.
Obezitatea la copii este o problemă serioasă de sănătate care poate avea efecte negative pe termen lung asupra stării fizice și mentale. Este adesea rezultatul unei combinații de factori, inclusiv genetica, stilul de viață și mediul înconjurător. Copiii care sunt obezi au un risc crescut de a dezvolta probleme de sănătate, cum ar fi diabet, boli de inimă și hipertensiune arterială. Ei se pot confrunta, de asemenea, cu provocări sociale și emoționale, cum ar fi discriminarea și stima de sine scăzută.
Obezitatea infantilă este o problemă semnificativă de sănătate publică în Statele Unite. Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor estimează că aproximativ 20% dintre copiii americani sunt obezi.
Studiul a analizat 5.169 de copii din întreaga țară, 21% clasificați ca supraponderali și 17,6% ca obezi. Cercetătorii au descoperit că cei cu scoruri mai mari în greutate și indicele de masă corporală (IMC) ridicat au arătat dovezi ale „modificărilor structurale ale creierului”, cum ar fi degradarea substanței albe din jurul corpului calos, care conectează cele două emisfere ale creierului și în tracturile care conectează lobii creierului.
“Știm că obezitatea la adult este asociată cu o sănătate precară a creierului. Cu toate acestea, studiile anterioare asupra copiilor s-au concentrat adesea pe populații mici, specifice de studiu sau pe aspecte individuale ale sănătății creierului.”, a declarat Simone Kaltenhauser, cercetător la Yale School of Medicine din New Haven, Connecticut.
Studiul lui Kaltenhauser a folosit date imagistice din studiul Adolescent Brain Cognitive Development (ABCD) care a inclus 11.878 de copii cu vârsta cuprinsă între 9 și 10 ani din 21 de centre din întreaga țară pentru a reprezenta diversitatea socio-demografică din S.U.A.
„Acest set de date este unic prin faptul că aproximează îndeaproape populația SUA”, a spus Kaltenhauser.
S-a observat, de asemenea, o subțiere a cortexului cerebral (stratul exterior de țesut neural de pe creier), ceea ce poate duce la funcții executive slabe. Acestea sunt de obicei esențiale pentru concentrare, trecerea de la o sarcină mentală la alta sau prioritizarea informațiilor relevante atunci când gândim.
Imaginile fMRI în starea de repaus au arătat, de asemenea, că preadolescenții cu o greutate mai mare și un scor IMC ridicat au scăzut conectivitatea în rețelele funcționale ale creierului, ceea ce este necesar pentru controlul cognitiv, motivație și luarea deciziilor bazate pe recompense.
Creșterea IMC și a greutății nu sunt asociate doar cu consecințele asupra sănătății fizice, ci și cu sănătatea creierului. „Studiul nostru a arătat că IMC mai mare la copiii de 9 și 10 ani au fost asociate cu modificări ale macrostructurilor, microstructurilor și conectivității funcționale care au înrăutățit sănătatea creierului.”a spus Kaltenhauser.
Sam Payabvash, autor principal al studiului și neuroradiolog la Yale School of Medicine, a adăugat că rezultatele au arătat că un IMC mai mare la copii ar putea duce la slăbirea funcției cognitive și a performanței la școală.
El a explicat: „Studiul longitudinal ABCD ne oferă posibilitatea de a observa orice modificări care apar la copiii cu greutate mai mare. Va trebui să fim atenți în următorii 6 până la 10 ani.”
Articol de Cristina Zariou
