Immusoft, o companie de biotehnologie cu sediul în Seattle spune că Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente a fost de acord cu primul studiu pe oameni al unui nou tip de terapie genetică, folosind celule B modificate genetic. Compania intenționează să utilizeze celulele B pentru a trata o boală moștenită genetic, rară, numită MPS I (sindromul Hurler sau mucopolizaharidoza de tip 1, este o tulburare metabolică provocată de gene mutante de pe cromozomul 4 care au ca rezultat enzime lizozomale deficitare. Sindromul este, de obicei, diagnosticat la sugari 3-6 luni).
Celulele B sunt celulele care produc anticorpii organismului (pot produce până la 10.000 anticorpi pe secundă iar după o infecție aceştia pot persista ani de zile în interiorul măduvei osoase). Ele vor fi modificate genetic şi valorificate pentru a trata aeastă boală rară.
„Mă simt 100% încrezător în a afirma că suntem primii care au primit undă verde pentru a intra în studiile clinice”, spune Sean Ainsworth, CEO al Immusoft. Procedura constă în a modifica celulele B, astfel încât acestea să producă alte proteine în loc de anticorpi. Pentru MPS I este nevoie de o enzimă a cărei absență provoacă simptome grave.Pacienții cu această boală sunt tratați în prezent prin administrarea enzimelor lipsă cu ajutorul perfuziilor săptămânale dar acest lucru nu este suficient pentru a vindeca boala definitiv.
Immusoft spune că poate modifica celulele B pentru a produce enzima necesară. Tratamentul MPS I propus care urmează să fie testat pe oameni în următoarele șase luni la Universitatea de Medicină din Minnesota, este cel mai recent exemplu de abordare în care cercetătorii efectuează terapie genetică asupra celulelor din sânge, programându-le genetic pentru funcţii cu totul noi.Avantajul utilizării celulelor sistemului sanguin pentru a adăuga noi gene în corpul unei persoane este că acestea pot fi recoltate de la un pacient, modificate în laborator și apoi returnate aceleiași persoane.Din cele aproximativ 15 terapii genetice aprobate de autoritățile de reglementare din SUA sau Europa, mai mult de jumătate implică adăugarea de încărcături genetice fie la celulele stem din măduva osoasă (care formează toate celulele roșii din sânge și celulele imune), fie la celulele albe din sânge numite limfocite T.
Potrivit Institutului Național al Cancerului, șase tratamente aprobate de terapie genică pentru cancerele de sânge în SUA implică ingineriea celulelor T. Până acum, celulele B nu au primit aceeași atenție iar versiunile modificate genetic nu au fost niciodată testate pe oameni. Acest lucru se datorează parţial deoarece „proiectarea celulelor B nu este atât de ușoară”, spune Xin Luo, profesor la Virginia Tech, care în 2009 a demonstrat cum se generează celule B cu o genă adăugată.
Aceste cercetări efectuate anterior de Caltech, au analizat dacă celulele ar putea fi direcționate pentru a produce anticorpi împotriva HIV, devenind probabil o nouă formă de vaccinare.Deși această idee nu a dat rezultate, acum companii de biotehnologie precum Immusoft, Be Biopharma și Walking Fish Therapeutics doresc să valorifice celulele modificate genetic pentru a trata boli rare grave. Immusoft a licențiat tehnologia Caltech și a obținut o investiție de la fondul biotehnologic al lui Peter Thiel, Breakout Labs. Compania a trebuit mai întâi să petreacă câțiva ani pentru a găsi modalități fiabile de a adăuga gene la celulele B. În loc să folosească viruși sau editarea genelor pentru a face modificări genetice, compania folosește acum un transpozon (element genetic prezent în genomurile procariotelor și eucariotelor, capabile să se deplaseze de la o poziție la alta în genom).
De asemenea, a fost nevoie de timp pentru a convinge FDA să permită procesul. Asta pentru că ADN-ul adăugat ajunge lângă genele care pot provoca cancerul și uneori le poate activa.„FDA se teme că dacă faci asta într-o celulă B poți provoca leucemia. Acesta este lucrul pe care ei îl vor monitoriza îndeaproape”, spune Paul Orchard, doctor la Universitatea din Minnesota, care va recruta pacienţi şi va realiza studiul clinic.
Primul test uman ar putea răspunde la câteva întrebări încă neelucidate. Una dintre ele ar fi dacă celulele îmbunătățite vor rămâne pe termen lung în măduva osoasă a oamenilor, unde de obicei trăiesc celulele B. În teorie, celulele ar putea supraviețui decenii chiar și întreaga viață a pacientului. „Nu știu dacă vor avea succes, dar este incitant pentru noi toți că au primit permisiunea de a începe un studiu”, spune Richard James, al cărui laborator de la Universitatea din Washington dezvoltă de asemenea o procedură pentru modificarea celulelor B. James spune că un avantaj cheie al tehnologiei este că celulele modificate nu vor provoca o reacție imună. Prin contrast, se crede că atunci când terapiile genetice folosesc viruși pentru a introduce ADN nou în organism, pacientul va dezvolta imunitate la tratament iar oamenii nu mai pot primi o a doua doză.„Cu celule, puteți redoza la nesfârșit, pentru că nu sunt imunogene. Poți să dai pacientului o anumită cantitate, să adaugi mai mult sau să nu adaugi deloc”, spune James. De asemenea, tratamentul nu este la fel de obositor și de intensiv ca înlocuirea măduvei osoase a unei persoane.
Dacă tratamentul funcționează pentru MPS I , cercetătorii speră să vindece şi alte boli prin aceeași metodă. Immusoft este interesat de utilizarea celulelor pentru a furniza follistatin (o genă care provoacă creșterea musculară) în organism ca un potențial tratament pentru sarcopenie sau scăderea în greutate. Producerea factorilor de coagulare lipsă la pacienții cu hemofilie este o altă aplicație posibilă. „Va trebui să așteptăm și să vedem.” a declarat Orchard.
Articol de Razvan Lupu