Îmbătrânirea este un proces natural pe care toată lumea îl experimentează. Cu toate acestea, procesul nu este întotdeauna același pentru toată lumea. Factori precum istoricul medical, stilul de viață și genetica pot juca un rol important în ceea ce se întâmplă cu mintea și corpul tău pe măsură ce îmbătrânești. De exemplu, cercetările anterioare arată că fumatul, dieta și stresul accelerează îmbătrânirea biologică.
Acum, cercetătorii de la Deep Longevity Limited din Hong Kong, au găsit dovezi care sugerează că sănătatea mintală a unei persoane afectează îmbătrânirea la fel de mult ca și sănătatea fizică. Cercetătorii au descoperit că atunci când anumite stări psihologice sunt combinate, pot crește vârsta biologică a unei persoane mai mult decât fumatul.
Anterior, în 2021, un studiu de zeci de ani realizat pe 2,3 milioane de neozeelandezi a descoperit o asociere puternică între tulburările mintale și debutul bolilor fizice și respectiv, deces. Un alt studiu în același an a constatat că o istorie de probleme de sănătate mintală a fost asociată cu îmbătrânirea accelerată la mijlocul vârstei. În plus, acest efect de îmbătrânire a avut loc cu mulți ani înainte ca alte boli legate de vârstă să tindă să apară.
Având în vedere aceste constatări, cercetătorii din Statele Unite și Hong Kong au conceput un algoritm pe computer pentru a crea un nou “ceas de îmbătrânire” care încorporează mai mulți factori de sănătate psihologică și biomarkeri din sânge.
Ei au instruit algoritmul pe datele de la aproape 5.000 de adulți sănătoși din setul de date China Health and Retirement Longitudinal Study (CHARLS), care include participanți de peste 45 de ani apoi l-au testat pe datele de la alte 7.000 de persoane. Datele privind starea psihologică a participanților s-au bazat pe opt sentimente: agitat, singur, nefericit, distrat, neliniştit, deprimat, fără speranţă sau cu frică.
În cele din urmă, autorii au descoperit că factorii psihologici, cum ar fi sentimentul de nefericire sau de singurătate, se adaugă la vârsta biologică a unei persoane cu până la 1,65 ani. Efectul a depășit alte caracteristici demografice individuale, inclusiv sexul biologic, zona rurală sau urbană, starea civilă și dacă este fumător sau nu.
„Componenta psihologică nu trebuie ignorată în studiile privind îmbătrânirea datorită impactului său semnificativ asupra vârstei biologice”, au scris autorii.
Când ceasul a fost testat în mod specific pe persoane bolnave, inclusiv pe cei care erau diagnosticați cu cancer, boli de inimă, boli hepatice, boli pulmonare sau accident vascular cerebral, a prezis cu exactitate că aceștia erau mai în vârstă decât omologii lor din grupul principal, sănătos. Dar efectul acestor condiții asupra vârstei prognozate nu a depășit 1,5 ani. Este puțin mai puțin decât impactul agregat al tuturor variabilelor psihologice reunite, care au accelerat îmbătrânirea cu 1,65 ani, conform algoritmului.
Fumatul, în schimb, a adăugat aproximativ 1,25 ani de îmbătrânire. Acest lucru nu înseamnă că algoritmul a descoperit că fumatul prezintă un risc mai mic pentru sănătate decât depresia sau singurătatea; fumatul rămâne unul dintre principalii factori de risc pentru multe tipuri de cancer și boli de inimă.
Dar, pe baza previziunilor ceasului, se poate ca o persoană necăsătorită (care adaugă 0,59 ani de îmbătrânire) care se simte rareori fericită (adaugă 0,35 ani) și adesea fără speranță (adaugă 0,28 ani), care are probleme cu somnul (adaugă 0,44 ani), să aibă un impact mai mare asupra sănătății decât fumatul în sine.
“Rezultatele demonstrează că impactul nociv al bunăstării psihologice scăzute este de aceeași amploare ca și bolile grave și fumatul” au spus cercetătorii.
“Destul de frecvent, se crede că terapiile de sănătate mintală doar te fac „să te simți bine”, dar conform studiului nostru, ele îți pot prelungi viața în mod tangibil. Corpul tău și mintea ta sunt conectate: acesta este mesajul nostru principal. Să ai grijă de sănătatea ta psihologică este cel mai bun mod de a încetini rata de îmbătrânire”, a spus Fedor Galkin, cercetător principal al studiului din Hong Kong.
Studiul a fost publicat în revista Aging.
Articol de Cristina Zarioiu
