Cercetătorii au ajuns la concluzia că doar o emisferă a creierului poate funcționa în mod adecvat aproape la fel ca ambele emisfere.
Oamenii care au suferit o intervenție chirurgicală în copilărie pentru a-și îndepărta jumătate din creier au fost încă capabili să recunoască cu exactitate diferențele dintre perechile de cuvinte sau fețe.
Cercetarea a fost făcută pentru a studia plasticitatea și percepția creierului. Plasticitatea este atunci când creierul poate fi modelat pentru a se reorganiza în regiunea emisferică nevătămată sau, în acest caz, singura regiune emisferică rămasă.
Participanții au putut identifica corect diferențele dintre cuvinte sau chipuri cu o acuratețe de peste 80%.
Studiul a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences.
Volumul mare de țesut cerebral îndepărtat a permis cercetătorilor să descopere capacitatea creierului de a se restructura și de a se adapta la leziuni sau la procedurile chirurgicale. Studiul încearcă să descopere neuroplasticitatea creierului uman și să înțeleagă dacă o parte a creierului poate îndeplini funcții împărțite de obicei între cele două emisfere. Neuroplasticitatea este capacitatea creierului de a se schimba și de a se reconecta după o rănire.
„Lucrul cu pacienții cu hemisferectomie ne-a permis să studiem limitele superioare ale capacității funcționale ale unei singure emisfere cerebrale. Cu rezultatele acestui studiu, acum avem un picior în ușa neuroplasticității umane și putem începe în sfârșit să examinăm capacitățile de reorganizare a creierului”, a spus Dr. Marlene Behrmann, autor principal al studiului și Profesor de Oftalmologie și Psihologie la Universitatea Pittsburgh și Universitatea Carnegie Mellon.
Studiul explorează ce se întâmplă cu creierul când este încă „foarte plastic” și forțat să facă schimbări. Cercetătorii au căutat participanți care, în copilărie, au suferit o hemisferectomie completă sau îndepărtarea chirurgicală a unei emisfere a creierului pentru a controla crizele şi a avut 40 de participanți.
Cercetătorii le-au oferit participanților perechi de cuvinte, fiecare cuvânt diferind de celălalt cu o literă, pentru a evalua abilitățile de recunoaștere a cuvintelor. De exemplu, cuvinte precum „soup” și „soap” au fost date fiecărui participant. Pentru a evalua cât de bine ar putea recunoaște fețele, fiecărei persoane li s-a arătat o pereche de oameni în imagini pe un ecran. Imaginile sau cuvintele au fost afișate pe ecran doar pentru o fracțiune de secundă. Apoi, participanții au trebuit să stabilească dacă perechea de fețe sau cuvinte erau identice sau distincte în vreun fel.
Echipa de cercetare a observat că o singură emisferă a creierului a susținut ambele funcții exact la fel ca ȋn cazul unui creier cu douâ emisfere. Ei au remarcat că capacitatea de recunoaştere a cuvintelor și cea facială a diferit cu mai puțin de 10%, iar acuratețea a fost mai mare de 80%. Precizia a fost comparabilă indiferent dacă emisfera stângă sau cea dreaptă a fost îndepărtată.
„În mod liniștitor, pierderea unei jumătăți din creier nu echivalează cu pierderea unei jumătăți din funcționalitatea acestuia”, a spus Dr. Michael Granovetter, primul autor al studiului și student în Programul de formare a oamenilor de știință medicală de la Pitt’s School of Medicine.
Studiul oferă o perspectivă pozitivă pentru pacienții care trebuie să facă o hemisferectomie din cauza crizelor epileptice.
„Deși nu putem prezice definitiv cum ar putea fi afectat un anumit copil de o hemisferectomie, performanța pe care o vedem la acești pacienți este încurajatoare. Cu cât putem înțelege mai mult plasticitatea după operație cu atât mai mult le putem oferi părinților care iau decizii dificile cu privire la planul de tratament al copilului lor mai multe informații și probabil un confort sporit”, a continuat Granovetter.
Studiul permite cercetătorilor să înțeleagă funcționalitatea creierului uman și să realizeze capacitatea acestuia de a se reorganiza în anumite circumstanțe.
Articol de Răzvan Lupu
